Stațiunea Soveja -Între rai și iad

Stațiunea cu cel mai ozonat aer din România

Numai iubirea pentru alţii ne poate învăţa cum să ne iubim pe noi înşine-Simion Mehedințiu, savant, geograf și pedagog creștin, fiu al acestor locuri.

Stațiunea cu cel mai ozonat aer din România este într-o stare jalnică. Drumul între Lepșa și Soveja este aproape impracticabil, așa că dacă vrei să ajungi e musai să te întorci către Focșani, iar la Vidra o faci la stînga către Vizantea, treci peste râul Șușița și o iei din nou la stânga spre Câmpuri unde nu uita să faci un popas la casa lui Moș Ion Roată.

Continue reading Stațiunea Soveja -Între rai și iad

Advertisements

La Lepșa și Gresu în inima plaiurilor mioritice

Vrancea  locul unde poposește pentru odihnă Dumnezeu.

Din ciclul Prețuim România

Am plecat  la drum să îmi limpezesc ochii și sufletul, să mă cufund în frumuseța României mele.

Drumul spre Lepșa

După  ce treci de Focșani și Odobești orașul viilor domnești,  începe tărâmul de legenda al Vrancioaiei  cu pășuni , fânețe vii și livezi roditoare.

Drumul cu unduiri legănate te duce către inima țării într-unul dintre cele mai minunate parcuri naturale de la noi: Putna -Vrancea. La intrarea în pasul Tulnici, care face legătura între Moldova și Ardeal dai de țara de obârșie a Mioriției cu plaiuri tihnite, moalcome si pline de verde. Satele se înșiruie cu case micuțe, inconjurate de flori, cu pensiuni dichisite, cu pășuni risipite  printre pâlcuri de păduri de fagi și mai sus de brazi și molid. Pe ici pe colo mai zărești sălașuri cu iz arhaic acoperite cu tradiționalul lemn de tisă, unele părăsite, altele adăpost de vreme rea pentru ciobani și oi.  În aval de confluența Tișiței cu Putna,  te poți bucura de  Cheile Tișiței cu relief spectaculos: versanți abrupți, stînci colțuroase, jgheaburi șerpuite în care apa își croiește drum, și cu

Continue reading La Lepșa și Gresu în inima plaiurilor mioritice

Pe urmele genovezilor la Yeni Sale

Enisala singurătatea unei cetăți

“În orice ţară ar fi fost să ajung, de orice forme ale vieţii aş fi fost înconjurat, gândul – iar apoi întreaga mea fiinţă – s-a întors de fiecare dată în Dobrogea, la praful şi mărăcinii ei, la vântul ei de stepă, la chipul ei teluric şi generos. Oriunde m-aş fi aflat, dorul de ea mă ajungea în cele din urmă. Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get şi de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în ţărână” Geo Bogza

Ruinele cetăţii medievale  Enisala, denumită și Heracleea  se înalță tăcute și singuratice străjuind maiestoase canalele și  întinderile lacurilor de la gurile Dunării: Razim și Babadag. Ca un adevărat cuib de vulturi cocoţat pe un promontoriu  calcaros, cetatea străjuieşte astăzi Dobrogea aşa cum  străjuia și în vechime intersecţia unor importante drumuri de apă și de uscat.

Pe aici ajungeau cândva taridele* genovezilor și caiucele* turceşti și se perindau

Continue reading Pe urmele genovezilor la Yeni Sale

Tehnica desenului în pastel

Pastelul ca tehnică

Pastelul – este o tehnică puțin diferită de culorile tradiționle fie că ne referim la acuarele, tempera sau uleiuri, deoarece spre deosebire de acestea nu oferă posibilitatea amestecării nuanțelor pe paletă. Pastelul dur sau uleios nu este altceva decât un pigment pur dispersat în cretă și folosind un liant. Este vorba de un ulei neutru cu mică saturație.

Folosirea pastelurilor chiar dacă pare o tehnică modernă să știți ă se utiliză din cele mai vechi timpuri și mărturie stau picturile rupestre care sunt dovada vie a folosirii  pigmenților uscați pentru trasarea de linii sau desene. Prima mențiune însă a acestei tehnici o face Leonardo da Vinci, iar mai apoi o serie de artiști folosesc pastelul,  începand  cu predecesori picturii pastel ca forma independenta de arta: Federico Barocci (1535-1612), Daniel Dumoustier (1574-1646) și Claude Mellane (1598-1688), și

Continue reading Tehnica desenului în pastel